CIAMBA explică ce înseamnă preluarea președinției Consiliului UE pentru români: Acțiunea noastră va conta foarte mult în dosare ca BREXIT

Reporter: Domnule ministru, suntem pregătiți pentru preluarea președinției Consiliului Uniunii Europene?

George Ciamba: Suntem pregătiți. Ne-am pregătit în decursul ultimilor doi ani. Am accelerat pregătirile în ultimele două luni. Este foarte important că deja noi am intrat într-o logică de președinție. Să nu uităm că deja am avut evenimente importante la București, am avut vizita Conferinței președinților, care înseamnă președintele Parlamentului European împreună cu liderii tuturor grupurilor politice din Parlamentul European. Am întâlnirea secretarilor de stat și a secretarului general din ministerele de Externe din statele membre – sunt întâlnirile care ritualic se întâmplă înaintea președinției efectuive semestrului în care exerciți președinția și binențeles vizita din 5 decembrie la Bruxelles a guvernului din România, când primul-ministru a discutat cu președintele Comisiei, miniștrii au discutat cu omologii lor de la Comisie. Au discutat inclusiv structura dosarelor pe care va trebui să le gestionăm. La acest moment știm exact și ce preluăm de la președinția austriacă, pentru că întotdeauna acestea erau un factor de incertitudine, pentru că sunt dosare pe care noi am fi vrut să le finalizăm și pe care, din fericire, le-a finalizat președinția austriacă.Vom avea o perioadă destul de încărcată, mai ales primele trei luni vor fi axate mai mult pe prioritățile legislative, deoarece va trebui să încercăm să facem cât mai mult în perioada în care Parlamentul European își exercită atribuțiile. După această perioadă va urma perioada de pregătire a summitului de la Sibiu și o perioadă la fel de importantă va fi ultima lună a președinției noastre, când vom avea pe agendă tot felul de subiecte care nu au putut fi puse datorită alegerilor pentru Parlamentul European. Deci, practic vom avea șase luni pline, foarte pline, cu tempouri diferite și cu un specific diferit în același interval de timp.

Rep: Ce înseamnă această preluare a președinției rotativă Consiliului UE pentru români?

George Ciamba: Înseamnă multe lucruri și să sperăm că nu o să găsim și mai multe semnificații decât ne gândim la acest moment. Vă dau un singur exemplu: Brexit. Ce va însemna un Brexit fără acord? Va fi un lucru foarte important ce vom face ca președinție. În afară de acte delegate și comitologie, noi, ca președinție, va trebui să inițiem acte legislative, care să permită inclusiv drepturile cetățenilor britanici din România, pentru reciprocitate, ca cetățenii români din Marea Britanie să nu aibă de suferit. Noi avem asigurări de la guvernul britanic, dar dacă lucrurile vor merge în direcția pe care nu ne-o dorim – oricum, nu ne-am dorit nici ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană – dar o ieșire dezordonată este scenariul cel mai negru pe care putem să-l avem. Va fi foarte important ca atunci să acționăm astfel încât cetățenii noștri, cetățenii europeni să nu aibă de suferit. Deci acțiunea noastră va conta foarte mult. Alt lucru este dosarul legat de perspectiva financiară. Este vorba de bugetul multianual, este vorba despre modul cum vom dezvolta această țară, cum vom permite procesul de convergență să continue, care vor fi politicile de coeziune, ce tip de politici vom avea în domeniul apărării, pentru că acolo vorbim și de fonduri de apărare, acolo vorbim și despre cercetare, de schimburi academice, vorbim de programul Erasmus. Deci, practic, integralitatea de politici europene care reprezintă noțiuni care țin de politică internă, este vorba despre ceea ce cetățeanul european va trebui să facă sau va putea folosi ca oportunitate. Este un lucru important ceea ce vom face ca președinție, inclusiv chestiunile care pot părea ezoterice – dosare legislative, perspectivă financiară multianuală, lucruri care au impact foarte direct pe cetățean. De altfel, tema pe care noi am ales-o descrie ceea ce vrea să facă România, ceea ce a vrut să facă România din primul moment în care a intrat în Uniunea Europeană. Este vorba despre , care reprezintă, pe de o parte, în plan politic, unitate. În plan economic înseamnă convergență, care înseamnă până la urmă modernizare, care înseamnă modernizarea societății, procesul fundamental pentru care România a intrat în Uniunea Europeană și, binențeles, este vorba de coeziunea socială, care înseamnă nediscriminare, că cele patru libertăți fundamentale nu pot fi separate, că nu putem să avem beneficii sociale diferite de la un cetățean european provenit dintr-un stat membru față de un alt cetățean european provenit din alt stat membru, care reprezintă de fapt cheia nediscriminării în interiorul pieței unice.

Rep: Care sunt dosarele delicate cu care se va confrunta președinția română?

George Ciamba: Avem o paletă foarte largă de dosare. Vor fi dosare mai strategice, dosare mai tehnice, dosare mai politice. Vă dau un exemplu – ne ocupăm de orice – condițiile de muncă. Avem un regulament care va reglementa

condițiile de muncă și va introduce un nou tip de mecanism – o agenție pentru forța de muncă europeană, care va avea și un rol important în a verifica modul cum se respectă condițiile de muncă a tuturor cetățenilor care sunt cuprinși într-o relație de muncă în țările membre. Noi vorbim de perspectiva multianuală financiară, dar noi vorbim de fapt de o gamă foarte largă de dosare, pentru că vorbim de fonduri pentru cercetare, pentru schimburi academice, fonduri de
coeziunile, pentru Politica Agricolă Comună – un lucru esențial pentru noi și pentru a continua convergența noastră cu restul țărilor membre.

Vorbim, în același timp, de dosare legate de azil și migrație, de frontiera externă. Vom avea dosare care ar trebui rezolvate, că, pe de o parte, avem o constelație care ne avantajează în sensul că atât Comisia, cât și Parlamentul European își vor dori să încercăm să facem cât mai mult datorită faptului că ei suntla sfârșitul exercițiului lor instituțional, la sfârșitul ciclului lor instituțional, dar în același timp vor rămâne destul de mari rezerve la nivelul Consiliului European. Ceea ce putem noi să obține este cum vom reuși să determinăm majorități calificate, pentru că multe din ele (din dosare – n.r.) nu se discută pe consens, ci pe majorități calificate pe care ai nevoie să le poți degaja, ceea ce înseamnă să găsești masa critică în
interiorul Consiliului astfel încât să fie adoptate de Consiliu. Iarăși, încheierea unui dosar legislativ poate să însemne multe lucruri. Poate să însemne momentul în care ai o poziție comună a Consiliului, poate să însemne momentul în care prin trilog de fapt ai ajuns la poziția finală care care va fi adoptată ca legislație în urma dialogului cu Parlamentul European, pentru că președinția trebuie să fie un honest broker, un mediator relativ imparțial din interiorul Consiliului, dar trebuie să fie, în același timp, un partener loial cu Parlamentul European, pentru că sunt cele două părți ale codeciziei fără de care nu putem produce legislația. Eu cred că noi suntem pregătiți și cred că e foarte important că în toate discuțiile fiecare
ministru a conștientizat importanța acestor lucruri.

Mai avem și alte părți ale președinției noastre care sunt reprezentate de evenimentele pe care le organizăm. Aceste evenimente, chiar dacă noi nu putem în consilii sau în informalele de Consiliu în care mai mult dezbatem concepte decât adoptăm legislație, la nivel de evenimente putem să ne exprimăm foarte bine profilul de țară. Avem evenimente care exact asta vor să exprime. Avem un eveniment, de exemplu, pe energie, în care vorbim de energia nucleară, de faptul că
ar trebui să aibă un tratament egal cu regenerabilele, datorită faptului că nu poluează, nu există niciun fel de amprentă de carbon și că pentru România a fost o metodă de a asigura un mix energetic național care să ne asigure un anumit tip de securitate energetică, un anumit tip de independență energetică. Ăsta e un lucru pe care încercăm să-l punem în valoare printr-o conferință, pentru că nu vom putea discuta în cadrul Consiliului, pentru că acolo nu putem discuta poziții naționale, nu mai discutăm poziția României, ci cum putem să obținem o poziție comună a Consiliului Uniunii Europene.

Rep.: Vorbeați de Consiliul European. România e reprezentată de președintele Klaus Iohannis. Ați vorbit cu șeful statului despre președinția rotativă de când ați preluat mandatul de ministru delegat?

George Ciamba: Există un dialog continuu cu Președinția și cu președintele României. De fapt, a fost o discuție și în cadrul Guvernului. Se vede și din luările de poziție publice că în ceea ce privește chestiunile europene, eu cred că se poate colabora foarte bine. E vorba de președenția Consiliului UE, care e asigurată evident prin formațiunile consiliului de primul-ministru, e vorba de prezența în Consiliul European a președintelui și sunt lucruri care vor completa acțiunea
noastră în aceste șase luni. Nu cred că a fost o discuție nici măcar de competiție. Există dorință de cooperare și, în același timp, cred că e important ca pentru un proiect de țară, poate nu de amploarea celui care a fost aderarea României la NATO sau terminarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, ci un proiect pentru șase luni care cred că e nevoie să aibă tot sprijinul instituțional. În anumite aspecte, abandonând haina, cămașa poziției naționale, dar în același timp cu consștiința faptului că vom reuși, e foarte important să avem cât mai multă credibilitate și să câștigăm după perioada președinției mai multă influență în Europa. Nu înseamnă neapărat că influența noastră dispare, pentru că vei avea destul de multe lucruri pe care să le faci astfel încât influența ta să fie cât masi prezentă, o dovadă a faptului că poți să degaji o majoritate calificată.

Vor fi dosare care vor fi legate de numele nostru – acord de comerț liber cu Singapore, terminarea traducerii conforme și semnarea acordului de comerț liber cu Vietnamul, procesul de lărgire spre Balcanii de Vest, 10 ani de la parteneriatul estic, summitul de la Sibiu. Este foarte important să înțelegem că coeziunea ca valoare comună europeană înseamnă unitate și cred că acesta este lucrul pe care vrem să-l degajăm de la summitul de la Sibiu, cu două săptămâni și jumătate înainte de alegerile pentru Parlamentul European. Nu e vorba de a schimba acum radical Europa, ci de a aduce Europa la mesajele care întotdeauna au caracterizat-o și care au fost de succes. Eu cred că uneori noi exagerănm prin sentimentul de lipsă de unitate a Uniunii Europene. La probele grele, la probele de foc, cum a fost Brexitul, cei 27 au fost împreună. Nu a existat nimeni care să încerce să facă înțelegeri separate. În același timp avem Acordul de la Prespa. Faptul că dialogul dintre Skopje și Atena a dus la rezolvarea unor subiecte care nu era rezolvate de douăzeci și ceva de ani exact în acest în acest moment european… Cred că putem să vorbim de valoarea atracției, a modelului european și
a Europei. Plus că noi vom avea pe timpul președinției una din misiunile importante, pentru că suntem într-un anumit tip de vecinătate, va fi încercarea de a găsi cele metodele cele mai bune pentru a încerca să protejăm alegerile pentru Parlamentul European de orice fel de influențe din afară. Știm cu toții importanța de a nu avea ingerințe din afară sau acestea să fie clar combătute și clar puse la colț în ceea ce privește procesul electoral. Avem atacuri cibernetice, avem procese de fake-news… Toate procesele electorale din Europa au fost oarecum afectate de un anumit tip de ingerințe, pe care noi va trebui să fim atenți, să le catalogăm și să le găsim originea. De aceea România, împreună cu șapte țări, a avut o inițiativă vis-a-vis de necesitatea de a atribui atacurile cibernetice și în etapa a doua de a crea un sistem de sancțiuni care să-i pedepsească pe cei care sunt identificați ca fiind sursa unor atacuri cibernetice care, până la urmă, pot să producă efecte devastatoare ca orice fel de război în sens clasic. Vedem destul de bine că orice atac pe o infrastructură critică reprezintă un atac care poate să declanșeze clauze de apărare colectivă.

Rep: Cât de afectată a fost România în procesul de pregătire pentru preluarea președinției Consiliului UE de anunțul făcut de Finlanda?

George Ciamba: Cred că a fost un accident, o neînțelegere. Din ce ne-au explicat nouă partenerii finlandezi, am discutat la toatele nivelurile, că a fost un răspuns ipotetic la o întrebare ipotetică. Și dacă pe noi ne-ar fi întrebat cineva ipotetic dacă vrem să luăm locul Austriei, nu am fi zis niciodată nu, pentru că o întrebare ipotetică de tipul ăsta, care nu are nicio legătură cu realitatea. Răspunsul a plecat la o întrebare ipotetică. Guvernl finlandez a fost foarte clar. Am primit clar mesajele că nici nu s-a pus vreodată problema. Pe altă parte, nu înseamnă acum să ajungem la o extremă, să fetișizăm diverse chestiuni care țin de viața politică internă. Bun, finlandezii vor avea alegeri generale în aprilie și în mai pentru Parlamentul European. Au fost președinții care au avut cicluri electorale. Nu cred că s-a pus serios vreodată problema și nici măcar nu a fost rea-credință. E ceva la genul dacă omul va ajunge pe Marte și-i spui că vrei ca umanitatea să facă acest mic pas înainte.